Note de lectură: I think therefore I play

pirlo
Andrea Pirlo este unul din cei mai admirați fotbaliști ai ultimilor ani. A readus viziunea şi inteligenţa într-un joc monopolizat de “galactici” cu contracte publicitare uriaşe şi acaparat de showbiz. Pasionaţii de fotbal au găsit în Andrea Pirlo modestia şi discreţia care transformă un căpitan de echipă într-un adevărat lider şi un model dincolo de terenul de fotbal.

Autobiografia sa (fără o structură cronologică) decupează pase melancolice, reflexive şi uneori ironice către un cititor curios de lumea interioară a unui fotbalist care apare o dată la câteva decenii.
Din păcate, cartea are doar 200 de pagini.
Din păcate, la finalul ei te simţi ca după un prânz în care ai mâncat doar salată: e bună, e sănătoasă, dar ai fi vrut mai mult, mult mai mult.

Mai jos am adunat câteva note de lectură cu citate despre disciplină, rasism, salariile şi superstiţiile fotbaliştilor, despre Mircea Lucescu, Berlusconi, Gattuso, Inzaghi sau Del Piero, despre finale pierdute şi câştigate, despre filosofia sa de viaţă şi gândurile de viitor. Continue reading

117 minute

Sunt 117 minute care nu se mai întorc și care se adună altor multe ore și zile pierdute. De data aceasta, s-a întâmplat de la miezul nopții la două dimineața. De fapt, am vrut să închid calculatorul, dar am apucat să mă uit în News Feed, am dat un click (chiar mă interesa o analiză vestimentară a echipamentului fotbaliștilor de la Campionatul Mondial?) și apoi m-am trezit după două ore. Continue reading

Note de la evenimentul cu Andrew Solomon și Mircea Cărtărescu

Mai jos sunt notele propriu pe care le-am luat din cadrul întâlnirii cu Andrew Solomon și Mircea Cărtărescu la Clubul Dilema Veche.

Cu cinci minute înainte de a începe,  o doamnă s-a apropiat și m-a întrebat dacă locul de lângă mine este ocupat.
“Nu e frumos să se țină locurile ocupate” mi-a zis.
Domnișoara de lângă mine se ridicase să își ia căștile la care să asculte traducerea din engleză.
Evenimentul a început la 18:09.

Primul tiraj al cărții Demonul amiezii a fost epuizat.
În România, 800 de oameni sunt diagnosticați în fiecare zi cu o formă sau alta de depresie.

Mircea Cărtărescu: doar Eliade ar putea dialoga cu Andrew Solomon; 80% din lecturile sale sunt non-fiction   Continue reading

9 ani în 3 “cărți”

Sunt articole de pe acest blog, din ultimii 9 ani, pe care le-am selectat, le-am corectat și le-am adunat în trei cărți.

ebook
Primele două – Producătorii de gresie și Nu sunt ultima mea versiune – conțin texte scrise în perioada 2005-2013, au avut fiecare un contract de editare, dar n-au mai fost publicate. 

Disonanțe
este a treia carte și conține articole din ultimul an. Este volumul cel mai consistent (număr de pagini, teme abordate) și reflectă o perioadă de tranziție între ce am făcut până acum și ce doresc să fac de acum încolo cu 
adrianciubotaru.ro.

Am decis să pun aceste cărți “la liber” atât pentru simplitatea lecturii (articole corectate și adunate într-un singur loc, formate disponibile: epub, mobi, pdf), cât și pentru a-mi reaminti de rezultatele unei munci și a unui drum timp de 9 ani:

Cărțile pot fi descărcate mai jos:
Producătorii de gresie
Nu sunt ultima mea versiune
Disonanţe

Întâmplător

Am luat într-o doară Educația sentimentală din raftul bibliotecii din dormitor și am început să citesc. “Într-o doară” înseamnă că aveam doar 10 minute la dispoziție (chestiuni casnice urmau să fie rezolvate apoi) și înseamnă că nu aveam de gând să citesc tot romanul lui Flaubert.
Poate m-am oprit asupra acestei cărți pentru că acum câteva zile, un amic căruia îi făceam turul bibliotecilor din casă, a luat romanul de pe raft și a recitat admirativ, punctând anumite aluzii și expresii, ultima pagină. Flaubert e tata lor, a zis, sau cam așa ceva. Continue reading

Cărţile pe care nu le-am citit ne influenţează

“My idea about influence is this: I go to a bookshop, I look at a book, which I haven’t read, and look at the cover and the success or whatever an interesting book and I begin to project my idea of that book. I haven’t read that book. I think and think and think so much about that book – which I never read and I don’t know what’s about – but I fancy about that book and I am later influenced from my fancy of that book.” (Orhan Pamuk)

link

Corupţia şi valorile tradiţionale ale familiei

E cutremurătoare scena din Poziția Copilului în care părinții se pun la masă să discute și să organizeze procedura prin care urmează “să intervină” pentru salvarea fiului (vinovat de ucidere din culpă). Scena curge firesc și natural – fără niciun dubiu, fără nicio reținere din partea protagoniștilor – pentru că este de neconceput ca părinții să nu facă ceva – fie și o faptă de corupție – pentru copilul lor. Continue reading

Efectul Hollywood sau de ce nu ne plac filmele europene?

Distincția pe care o fac e lipsită e nuanțe, dar ajută. Prin “filme europene” înțeleg acele filme care nu sunt făcute după rețetele obișnuite de la Hollywood. Poate fi un film românesc, unul finlandez, iranian sau japonez, dar senzația este aceeași: trăiești o altfel de experiență cinematografică.

Un film american înseamnă divertisment. Ai parte de acțiune, de efecte speciale, răsturnări de situație și un final fericit. Este o încântare continuă, e o plăcere să vezi un film american. Îi cunoști clișeele, dar te bucuri de experiență și te lași purtat de poveste. Continue reading

Urâţenia celor două bibliotecare

Pe scurt, dacă crezi că maximul de umilință îți este oferit de un funcționar de la ghișeu, înseamnă că n-ai mai trecut de mult printr-o bibliotecă.
Ştiu că Biblioteca Metropolitană București a investit în tot felul de proiecte şi programe de training, dar mai este mult de muncă.

Nu e prima dată când observ că liceenii ajunși într-o bibliotecă sunt tratați ca niște animale. Pentru că sunt confuzi, vin trimiși de profesori, amestecă opere și autori, apar în grupuri, iar cei care vin totuși din pasiunea lecturii sunt timizi și vorbesc încet, din toate aceste motive, devin enervanți, merită să te răstești la ei, merită luați la mișto și umiliți puțin. Continue reading