Evoluţie nu înseamnă numai supravieţuire, ci înseamnă şi a convinge sexul opus că ai ceva de oferit.

Economistul Robert Frank subliniază că suntem bucuroşi să dedicăm o mulţime de timp, energie şi bani pentru a urmări un hoţ care ne fură geanta, deşi valorea genţii este mult mai mică decât pierderea de câştiguri rezultată din cheltuirea energiei de a-l vedea pe hoţ pedepsit.

Suntem dispuşi să plătim pentru a-i educa pe ceilalţi. Vrem să investim în comportamentul social.
“Avem circuite care ne fac să cooperăm.”

9/11 ne-a pus o problema complexă, profund filosofică: este în interesul comunităţii dacă oamenilor nu le pasă de propriile vieti?

Suntem programaţi din punct de vedere biologic pentru a fi cooperanţi şi prietenoşi?

Membrii unui grup se supraveghează unii pe alţii şi acordă un statut înalt celor care îi ajută pe alţii.

Omenirea este fantastică pentru că femeile ne-au crescut şi ne-au rafinat. Femeia se află la volanul evoluţiei.

Consumul epatant nu are niciun scop în afară de a arăta că consumatorul şi-l permite.

Michael Spence – premiul Nobel pentru economie în 2001 pentru semnalele de pe piaţa muncii. Nu diploma în sine este valoroasă, ci faptul că ea arată că absolventul este capabil să ducă la bun sfârşit o sarcină pe termen lung.

Educaţia este un fel de extravaganţă, un consum epatant şi vizibil de timp, care arată că eşti un bun muncitor.

Semnalele costisitoare contează pentru că există multe interacţiuni sociale în care nu avem niciun mod direct de a aprecia calităţile celuilalt.

În selecţia sexuală, sexul care investeşte cel mai mult în pui face alegerea.

Un penis gros este un semnal costisitor, arată că ai resurse de risipit.

Dragostea cere semnale costisitoare şi cere să facem ceva unul pentru celălalt, pentru că astfel arătăm că merităm să fim păstraţi şi că avem cele mai bune intenţii de a continua să cooperăm.

De ce copacii cheltuiesc energie pentru a-şi schimba frunzele în galben şi în roşu toamna. E un semnal costisitor, arată că acel copac este puternic.

“De ce căutăm în mod activ ceva despre care ştim că este dăunător?

Altruismul este o acţiune întreprinsă de un individ pentru a arăta că dispune de mijloace, astfel încât să fie o alegere bună din punct de vedere sexual.
Procesul de curtare este cauza moralei umane.
Altruismul este o metodă de a obţine un statut înalt în grup.

Altruismul şi cooperarea sunt mijloace de a obţine statut social?

Vorbareţul Arab (o pasăre) intră în competiţie unii cu ceilalţi pentru “dreptul” de a fi altruist.

Altruismul este o reclamă, este o ofertă de licitaţie pentru prestigiu şi statut.
Altruismul uman este un ornament sexual.

Creierul este un ornament sexual în acelaşi fel în care este şi coada păunului. Este o etalare extravagantă, o abundenţă care declară: 

Selecţia sexuală este capitalul de risc al evoluţiei. Este un mecanism care permite ca excentricităţi mai mult sau mai puţin ciudate să fie testate: dacă se dovedesc a fi potrivite, s-ar putea să li se dea un loc în natura umană.

Cultura este o formă de marketing pentru selecţia sexuală.

Cultura este un detur necesar pe calea spre sex.

“Am ales să mergem pe Lună… nu pentru că este uşor, ci pentru că este greu.”

Călătoria pe Lună este un exemplu arhetipal de semnal costisitor, o povară pe care ţi-o asumi pentru a-ţi arăta forţa.

Grădiniţa ese arma secretă a unei naţiuni în competiţie economică globală.

Pasiunea este rădăcina tuturor lucrurilor bune. Rămâneţi în călduri!

Asta e ceea ce e aşa special la oameni:
Din efort îţi iese sex
Din daruri îţi ies relaţii
Din generozitate iese plăcere.

Sexul este bun pentru calitatea vieţii tale pentru că este forma supremă de acceptare.

Urmează-ţi interesul propriu: fii generos.
Fii egoist: împarte totul.
Salvează lumea: fă sex.
Arată-ţi individualitatea: creează comunitate.

Nu putem înţelege lumea studiind regulile acesteia; trebuie să ne lovim de zid iar şi iar.