Lenea te îmbătrânește mai repede decât munca

23 Flares 23 Flares ×

Nu știu dacă există studii în această direcție, însă sunt convins că obosim mai repede atunci când nu facem nimic. Există o uzură atât psihică, cât și fizică atunci când lenevim, atunci când ne plictisim și, mai ales, atunci când nu ne simțim utili.

Accentuez ultimul punct pentru că mi se pare că cel mai mare argument împotriva lenei este sentimentul acut de inutilitate. Nu poți să lenevești și în același timp să fii mulțumit de tine decât dacă te amăgești singur ca un campion.

Deși pare ciudat, lenea este mai costisitoare decât munca. Când ești leneș consumi mai multe resurse decât atunci când muncești și nu este întâmplător faptul că oamenii leneși sunt în permanență obosiți și lipsiți de chef.

Că lenea este rea nu este greu de acceptat, problema apare atunci când e vorba de muncă. De exemplu, unii oameni muncesc pentru un job, alții muncesc pentru o carieră și deja apar mari diferențe în modul cum este percepută munca. Când lucrezi pentru alții, când nu-ți place ce faci este firească nevoia de a rupe ușa la sfârșitul programului. În schimb, când vrei o carieră, când ești motivat de un vis, ziua ți se pare prea scurtă pentru oportunitățile care ți se oferă, pentru cât de multe ai vrea să faci.

Apreciez oamenii care își adoră munca, oamenii care pun suflet în tot ce fac, atunci când muncesc sau atunci când sunt în vacanță. Îi apreciez pentru că îmi dau seama că oportunitățile apar atunci când muncești (suna ciudat, nu-i așa?) pentru pasiunea ta.
Nu este întâmplător că oportunitățile, ideile cele mai bune și toate șansele de a evolua apar atunci când motivația de a munci vine din interior și nu este impusă din afară.

Întrebarea de final ar fi următoarea: dacă ai avea o sumă mare de bani în bancă, ai mai simți nevoia să muncești?

23 Flares Twitter 0 Facebook 23 23 Flares ×

14 thoughts on “Lenea te îmbătrânește mai repede decât munca

  1. Mada

    Ma gandesc ca poate ca ar fi un bun exercitiu, pornind de la intrebarea ta, sa ne intrebam din cand in cand: ce am face daca am avea o suma mare de bani in banca? Adica, atunci cand “money is not the issue” sa zic asa, cu ce ne-am ocupa timpul? Cei care reusesc sa raspunda corect mereu la intrebarea asta (si sa isi organizeze viata profesionala in aceasta idee) banuiesc ca sunt unii dintre cei mai fericiti oameni de pe planeta…

    Reply
  2. Andra

    DA! Absolut. Ultimele luni le-am petrecut fara scoala si fara munca si mi-am dat seama ca munca este o parte esentiala din viata omului. Este o falsa impresie ca ne-ar placea sa avem bani sa nu mai facem nimic. Pentru ca, dupa cum ziceai si tu, oamenii au nevoie sa se simta utili, poate chiar necesari. Si in plus, partea tare la faptul de a avea bani in banca ar fi ca apoi poti sa incepi sa-ti canalizezi eforturile exact acolo unde simti ca e nevoie, unde iti doresti sa contribui, fara sa mai fi constrans de nevoia de a face bani pentru a putea trai suficient de mult pentru a-ti implini visele.

    Reply
  3. Cosmin

    E nasol cand muncesti mult (si bine, si cu suflet) si apoi din ce in ce mai mult (mai putin bine dupa standardele tale, dar na, esti burnout) si apoi iti dai seama ca e cam degeaba, ca lumea poate continua bine-mersi si fara munca ta (sentiment de inutilitate). Cooperativa munca in zadar. Dar nici nu pot sa stau degeaba, sa o frec. As putea sa fac un sacrificiu pentru cateva luni si sa petrec pe un yacht in Monte Carlo, dar tot mi-ar fi dor de oameni adevarati 🙂

    Inteleg ce spui cu job vs cariera, dar fie am nimerit eu locul gresit, fie goana dupa $ n-are sens dar e necesara. Ciudat e si felul asta modern al nostru de-a vietui. Mi-e dor de un trecut pe care n-am apucat sa-l traiesc.

    Reply
  4. Ernest

    Lenea e de fapt lipsa unei ocupatii cu exprimare fizica. Asta intelegem noi atunci cand ne referim la ea. Mereu faci ceva. Si daca stai intins in pat tot faci ceva. In concluzie, lenea nu se refera la o actiune neaparat fizica, prin urmare, si faptul ca urmaresti niste randuri la un film, e tot o actiune.

    Reply
  5. Lenesul

    Orice activitate este buna, cu conditia sa nu se transforme in munca.
    Adica, de cele mai multe ori, munca noastra nu este activitatea care ne-ar place cel mai mult, sau pt. care suntem cel mai daruiti, ci o activitate care ne permite, fiind platita, sa ne ducem traiul zilnic care, fatalitate!, costa bani.
    Prin urmare, daca traiul decent ne-ar fi asigurat nu ar mai exista motive pt. a munci si am putea desfasura o activitate care ni se potriveste mai bine, ne place mai mult si, cel mai important, ar avea toate sansele sa fie creativa. Un randament superior al activitatii este primul avantaj care-mi vine acum in minte.

    Reply
  6. essence

    Pentru mine afirmatiile gen “daca ai avea bani sau cont in banca-ai mai muncii?”sunt retorice.Nimeni nu a murit de lene[exceptie obezii]-dar de munca sigur au murit.Faza cu banii,daca-i ai [bogdaproste],daca nu[doamne-ajuta],DAR-viata merge inainte,ori esti cu un carucior in Mall plin cu de toate,ori esti intr-un sat uitat de lume-rontaind un colt de paine,VIATA TA trebuie sa ti-o traiesti si sa incerci zilnic sa-ti aduci un strop de multumire sufleteasca,trebuie sa dai un SENS vietii tale.Cineva a spus ca “nu lua viata prea in serios,oricum nu o sa iesi viu din ea”.

    Reply
  7. Em

    “Nu mai sta degeaba ca degeaba stai” era o vorba. Munca si serviciul (as in “job”) sunt 2 lucruri diferite. Sa facem distinctie.

    Reply
  8. monique

    Observ ca, desi subiectul blogului este lenea, comentariile sunt mai degraba despre munca. Hop si eu!
    “Orice activitate este buna, cu conditia sa nu se transforme in munca.” … dincolo de gluma, cam asa e. Inmportant este cum percepi sau cum esti fortat sa percepi o activitate. Iar noi oamenii moderni ai societatii post-industriale avem talentul de a transforma orice activitate necesara intr-o corvoada, un “job”,o lucrare robotica normata, cu standarde si cerinte descompuse la detaliu, care transforma omul intr-un simplu angrenaj depersonalizat.Aici se termina munca vazuta ca activitate fireasca si implinitoare a omului si incepe sclavia. La extrema cealalta e lenea, inactivitatea, inutilitatea (a nu se confunda cu odihna).
    Si mai e ceva: dincolo de conjuncturi, perceptia muncii e ceva foarte individual, personal. Fiecare are propria motivatie care il satsface mai mult sau mai putin in aceasta munca.Omul credincios are aceasta perspectiva care il inalta deasupra vitregiei conjuncturilor: el munceste pentru Dumnezeu, indiferent de cat de umilitoare sau obositoare este munca sa.El are credinta ca Dumnezeu stie de ce l-a pus acolo si care e rolul sau in ierarhia importantei. El intelege utilitatea dincolo de dimensiunile pur fizice sau mecanice ale muncii sale. Cam asta e!

    Reply
  9. Pingback: Despre lene… « Daurel’s Blog

  10. Pingback: Ce face din mine dorul de o vacanţă doimaiotă | Cuvinte libere

  11. name

    munca……..pff , munciti voi si pentru mine, sa mor de nu stau sa imbatranesc acasa , decat sclav la patron.Nu sunteti sanatosi …….. munca in sine si mai ales cea care nu te defineste,e un sacrificiu ,o japk ordinara,…concluzia ? NU VREAU MUNCA! o dati voi in SF’uri ,astea sunt promovarile celor ce profita de pe urma sclavului, ca si el munceste pishamas pe el in DUBAI cu gagicata’ca, de el munceste “psihic si e mai greu” sa f..a 1000 de pasarici in loc ca noi 3.PROSTII DRACK! JOS MUNCA PT. BENEFICIUL LOR , daca era pt noi munceam cu PLACERE.

    Reply
  12. marius

    Mi-au placut 2 postari:

    @monique 3.6.2011 at 00:15 ( sunt de acord 100% din punct de vedere Crestin) .

    @name says: 18.2.2012 at 00:15 ( un vocbular ingust si vulgar, DAR ideea este buna, Decat sclav(sa ajung sa imi vand trupul unui “om”/patron ……..mai bine alte variante.

    Eu personal, mai bine prefer sa am salar 1000-1200lei si sa am afacerea mea si sa lucrez 10-12 ore pe zi;
    decat sa ma “vand” unui patron fara nici un Dumnezeu pentru 2000-2500lei sa zicem.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.