Cartea neagră

8 Flares 8 Flares ×

E singura carte, în ultimii ani, la care am simțit nevoia să mă reîntorc. O citisem acum 3-4 ani, iar acum, săptămânile trecute, am simțit nevoia să mă pierd încă o dată din labirintul ei.

E o idee de-a lui Pamuk (am auzit-o într-o conferință, dar e posibil să o fi citit și în Romancierul naiv și sentimental) în care m-am regăsit: Orice roman are un centru secret pe care noi, cititorii, îl căutăm de-a lungul paginilor.
Este o abordare paranoică, dar e singura posibilă. Doar astfel, căutând locul de unde țâșnesc sensurile, găsim mesajele pe care scriitorul le-a camuflat printre rânduri. Mai mult, doar astfel, ajungem să vedem într-un roman ceea ce autorul nu a văzut atunci când l-a scris.
După logica această – care o prelungeste pe cea a simbolului – o carte nu este doar a message in a bottle. Cartea devine și trebuie să devină o conversație: un dialog cu autorul și un dialog cu tine însuți.

Cartea neagră e un labirint plin de culoare și tot felul de uși în care inevitabil te pierzi. E o atâta bogăție de limbaj, atâta istorie, erudiție, poezie și chiar metafizică, atât de mult încât orice cititor e copleșit de lumea care se naște, se topește și se învârte în timp ce parcurge paginile aceste cărți.

Povestea romanului e simplă: soția – Rüya – pleacă de acasă (lăsând în urmă un bilet scurt), iar soțul – Galip – începe să o caute. Este un început detectivistic (în genul romanelor polițiste) care devine un adevărat maraton hermeneutic de-a lungul căruia, Galip își trăiește odiseea a căutării de sine. O odisee în care nu ai cum să nu te recunoști.

Deși Mă numesc Roșu a avut parte de mai mult PR, iar Zăpada a fost mai comentată (mai ales în Occident),  dacă este să cauți o capodoperă în tot ce a scris Orhan Pamuk, aceasta este Cartea neagră.

8 Flares Twitter 1 Facebook 7 8 Flares ×

2 thoughts on “Cartea neagră

  1. Alex Cristian

    Multumesc de recomadare, am tinut cont si de altele si an fost incantat(mai ales de romanele lui Orhan Pamuk pe care le-am citit : “Muzeul Inocentei” si “Zapada” ). Imi plac posturile tale de genul asta. Succes 😉 !

    Reply
  2. Dariuss

    Despre carti, sa fiu sincer sunt de parere ca ar trebui sa fie precum niste file ce isi mentin aceasi culoare, aceasi consistenta, spun asta pentru ca uneori e ciudat sa citem tot mai variat, pentru ca cei care pun la suflet sau pastreaza din gandurile transmite din carti pot deveni zapaciti la un momendat datorita cartilor.
    EU spre exemplu nu pot citi despre orice categorie de carti chiar daca uneori citesc si orice scrie pe pereti sau stalpuri.

    Reply

Leave a Reply to Dariuss Cancel reply

Your email address will not be published.