Branding în campania electorală

0 Flares 0 Flares ×

O reclamă prezentă peste tot, un produs promovat intens şi uneori agresiv te face să cumperi produsul? O promovare agresivă şi implicit scumpă transmite mesajul că respectiva firmă este eficientă (îşi permite un buget imens pentru promovare), iar respectivul produs este bun (de vreme ce atrage atât de multă încredere din parte celor care-l promovează?

Cu alte cuvinte, un buget imens pentru reclama unui produs însemnă că […] compania scoate bani din vânzarea produselor sale, implicit produsele sunt bune?

Încerc să-mi dau seama dacă astfel stau lucrurile în domeniul comercial şi dacă acest tipar (translaţia de la un buget mare la calitatea produsului) poate fi transpus la realităţile unei campanii electorale?

Susţinerea excesivă pe care o are un candidat poate crea în mintea electoratului conturul viitorului câştigător? Faptul că se bagă mulţi bani într-un candidat implică mesajul că aceste este văzut deja câştigător de un anumit grup puternic? Îi vezi bannerele peste tot, îl vezi la ştiri şi la emisiuni, vezi că poate desfăşura mulţime de resurse pentru campanie şi atunci ai tendinţa să-l votezi pentru ca îl simţi deja câştigător, pentru că este susţinut de oameni puternici?

Dacă se bagă atât de mulţi bani în fundul lui înseamnă că e bun de ceva!

Dacă un candidat are o susţinere mare, are o campanie opulentă şi e prezent peste tot, nu spun toate aceste lucruri despre eficienţa şi organizarea partidului care îl susţine?

Normal că susţinerea financiară a campaniei unui candidat spune multe lucruri despre favorurile pe care acesta le are de împărţit (dupa alegerea sa) grupurilor de interese.

Normal că sursele de finanţare a unei campanii nu sunt transparente şi legale, însă de vreme ce un candidat a reuşit o asemenea manifestare de forţă în campanie, aceasta nu înseamnă că va reuşi acest lucru şi pentru proiectele primăriei sale?

În timpul campaniei lui Bill Clinton, cineva i-a atacat soţia, iar replica acestuia a fost extrem de dură. Strategii lui au spus că mesajul transmis a fost următorul: Dacă un asemenea candidat se luptă atât de bine pentru onorea soţiei lui, nu se va lupta la fel de energic pentru problemele naţiunii şi atunci când va ajunge preşedinte?

Dacă un orăşel de provincie este invadat de bannerele roşii ale PSD-ului pentru susţinerea candidatului propriu care de multe ori a fost prins cu mâna-n sac, dar care totuşi duce o campanie coerentă şi agresivă, câte sanşe există să câştige un alt candidat impins de o campanie săracă, implicit incoerentă?

Am văzut azi pe site-ul lui Codruţ Ştefănescu o prezentare jenantă: un tânăr care spune lucrurilor pe nume. Păi, de acest lucru avem nevoie de la un viitor primar care nu este luat în braţe nici măcar de trustul Intact? Avem jurnalişti care spun lucrurilor pe nume, avem bloggeri, avem lideri de opinie care spun zilnic lucrurilor pe nume, însă de la un primar aşteptările sunt altele.

De la un primar se cere eficienţă şi sunt aproape sigur că electoratul român este mai tolerant cu cei care fac lucruri, dezvoltă proiecte şi fură decât cu un primar care spune lucrurilor pe nume, nu are susţinerea nici unui grup de interese şi nu face nimic.

Un alt exemplu: în Iaşi actualul primar Gheorghe Nichita (PSD) va câştiga alegerile în ciuda acuzaţiilor de corupţie (era cunoscut drept un corupt încă de pe vremea când era director la RAJAC), în ciuda licitaţiilor trucate, în ciuda contractelor păguboase.
De ce? Pentru că pe anumite nişe populiste s-a dovedit a fi eficient, iar acum în campanie Iaşul este împânzit cu bannere PSD care îl susţin.

P.S.: Articolul de mai sus este încercarea mea lipisită de culoare politică de a înţelege anumite lucruri.

0 Flares Twitter 0 Facebook 0 0 Flares ×

4 thoughts on “Branding în campania electorală

  1. stash

    Articolul tau este corect daca luam in considerare publicul votant din Romania de azi. Care se lasa prostit de imagine. De presupuneri. De “daca are forta in campanie, clar ca va avea si la primarie”.
    Dar nu-i asa. Foarte multi depun eforturi demne de cauze mai bune, tocmai pentru ca fotoliul mult visat e ca un soi de premiu. Odata castigat, nu-i mai intereseaza. Odata ajunsi acolo, care-i rostul sa mai dea batalii?

    Exemople din astea avem cu carul. Videanu, super-sustinut de PD si venind pe valul de simpatie lasat de Basescu in urma, a facut rahatul praf. Odata ajuns la primarie, s-a terminat. Si ca el gandesc majoritatea. Din acest motiv, eu cel putin, nu ma las prostit!

    Reply
  2. Adrian Ciubotaru Post author

    stash, o dată fotoliul câştigat, e posibil să vrei mai mult. Băsescu nu s-a mulţumit doar cu Primaria Capitalei.

    Exemplul cu Videanu nu e chiar bine ales. Blaga vine tot din aceleaşi cercuri PD-L-iste şi e susţinut destul de bine şi de aceleaşi grupuri şi de către o bună parte din bucureşteni. Ceea ce spune ca Videanu n-a fost chiar atât de dezastruos sau că toleranţa în rândul populaţiei este destul de ciudat conturată.

    Reply
  3. jez

    vezi ca pe secu ala il cheama Codrin. ma rog…

    eu iau pulsul natiunii ascultand parerile taximetristilor cum asculta Dinescu parerile babelor la cozi prin piata: in 8 ani am aflat ca majoritatea este incantata sa aiba un conducator (de orice fel) care sa fure (ca nu se poate altfel, deh), dar sa faca ceva si pentru comunitate (vezi Ontanu, Negoita sau primarul de care vorbeai, sau Sechelariu, care dupa parerea unora a transformat Bacaul).

    se mizeaza pe dezinformare pe de o parte si informare/reclama pana la refuz pe alta parte, pe MICI si BERE din mare greu sau pe ce se poate intelege prin paine si circ, pe promisiuni – de la cele mai vagi fanteziste, la cele mai concrete si mai plauzibile-, si de ce nu – pe amenintari. Toate functioneaza foarte bine.

    Reply

Leave a Reply to Adrian Ciubotaru Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *